Ce este casa pasiva?

Casa pasiva este o cladire cu un nivel ridicat de confort, aport continuu de aer proaspat si cu un consum foarte redus de energie pentru incalzire – mai putin de 15 kWh intr-un an de zile pentru fiecare metru patrat util – comparativ cu 150 – 200 KWh pentru o cladire clasica.

Obiectivul final este de a pastra un consum total combinat de caldura, apa calda si energia electrica, sub 120 kWh intr-un an de zile pentru fiecare metru patrat util.

Componentele casei pasive
O casa pasiva se deosebeste de alte cladiri prin cateva componente esentiale:

- o buna termoizolare – toate elementele anvelopei cladirii sunt izolate termic pentru a atinge un coeficient de transfer termic U ≤ 0,15 W/(m²K). Aceasta se traduce printr-o termoizolare cu 25-40 cm polistiren sau alt material echivalent.
- tamplarii cu coeficient de transfer termic redus, geamuri cu trei randuri de sticla. Ferestrele (geamuri si tamplaria, impreuna) ar trebui sa aiba o valoare U ≤ 0,80 W/(m²K), cu un factor de transmisie termica solara g > 50%.
- lipsa puntilor termice – chiar si cele mai nesemnificative punti termice pot produce pierderi insemnate de caldura.
- etanseitatea anvelopei cladirii – “scurgerile” de aer prin imbinarile nesigilate trebuie sa fie mai mici de 0,6 ori volumul casei pe ora.
- ventilare cu recuperare de caldura – cea mai mare parte din caldura aerului viciat este transferata aerului proaspat prin sistemul de ventilatie cu recuperare de caldura (cu un randament de recuperare a caldurii de peste 80%). Rata de reimprospatarea aerului este de 30m³/h de persoana.

Pe langa minimizarea transmisiei termice prin anvelopa exterioara a cladirii si neetanseitati, casa pasiva isi propune sa optimizeze aportul de caldura, fie ca este vorba de un aport solar sau unul intern [caldura produsa de becuri, aparatura electrocasnica, ocupanti etc].

Confortul in casa pasiva
Buna termoizolare a caselor pasive reduce pierderile de caldura, marind confortul pentru ocupantii sai, astfel ca in timpul iernii vom avea temperaturi mai ridicate in interior, iar vara va fi mai racoros. Se vor evita totodata neuniformitatile de temperatura specifice caselor obisnuite si riscul aparitiei condensului sau mucegaiului. Pentru un confort optim, temperatura suprafetelor din interior  trebuie sa fie apropiata de cea a aerului (18°C  – 20°C).
O buna termoizolare inseamna implicit si o buna fonoizolare, lucru indispensabil in anumite conditii.
Ventilarea continua a spatiilor din casa pasiva nu necesita solutii tehnice complicate si aduce un aport suplimentar de confort prin faptul ca incalzeste/ raceste uniform incaperile, climatul interior este constant, iar aerul este in permanenta proaspat, spre deosebire de casele obisnuite, unde, pentru a ventila incaperile deschidem fereastra si, odata cu aerul viciat scoatem si caldura, iar temperatura din interior nu este constanta. Aerul nu va contine particule de praf sau polen, multumita filtrelor folosite. Aerul este absorbit din incaperi precum bucataria si baia si este introdus in zona de zi si dormitoare; tot acest flux va permite ventilatia holurilor. Sistemele de ventilare folosite in casele pasive asigura un nivel scazut de zgomot. Este evitata de asemenea formarea curentilor de aer datorate lipsei etanseitatii din casele obisnuite.

Proiectarea casei pasive
Proiectarea va fi adaptata la conditiile climatice locale. Astfel, orientarea ferestrelor cu preponderenta spre sud va aduce un aport energetic important prin utilizarea pasiva a energiei solare: in timpul iernii soarele are o pozitie joasa pe cer inspre partea sudica, lucru care permite patrunderea razelor sale in incaperi si implicit a caldurii. Vara, acesta este pozitionat suficient de sus pentru ca doar o mica parte din razele sale sa lumineze direct ferestrele sudice.
Nu se vor orienta ferestre spre nord, iar cele dinspre est si vest se vor umbri pentru a evita supraincalzirea pe timpul verii. Ferestrele orientate spre est si vest nu aduc un aport semnificativ de caldura pe timpul iernii. Se va evita folosirea unui numar mare de usi spre exterior, deoarece acestea au pierderi mari de caldura fata de restul anvelopei.
Montarea corecta a ferestrei in golul din perete este esentiala pentru a evita puntile termice. Astfel, la o casa pasiva, fereastra se va monta in portiunea de termoizolatie din componenta peretelui si, in plus, stratul termoizolant va acoperi partial tocul acesteia, in vederea prevenirii pierderilor de caldura.
O forma compacta cu o amprenta la sol cat mai mica este mai eficienta. De asemenea, cu cat volumul este mai mare si o buna acumulare de caldura este posibila (solar sau din interior), cu atat creste eficienta cladirii.
Toate acestea se pot obtine cu usurinta printr-o proiectare riguroasa si o executie atenta.

Protectia mediului
Casa pasiva contribuie la protectia mediului inconjurator prin consumul redus de energie, reducerea emisiilor de dioxid de carbon, protejarea surselor neregenerabile de energie [gaz, petrol], folosirea surselor de energie regenerabila pentru incalzirea/ racirea spatiilor interioare si prepararea apei calde menajere.

Economii pentru beneficiar
Climatul confortabil din interior poate fi mentinut si fara un sistem activ [si implicit costisitor] de incalzire/ racire. Casa pasiva presupune economie de energie pentru incalzire/ racire pe termen lung, lucru care contribuie atat la protectia mediului, cat si la reducerea cheltuielilor de intretinere. Fata de o casa obisnuita, chiar si una nou construita, casa pasiva consuma cu circa 90% mai putina energie. In urma unei proiectari riguroase si a unei executii atente, casa pasiva trebuie sa ajunga la urmatoarele valori:

- consum anual pentru incalzire ≤ 15kWh / m² util.
- consum anual pentru incalzire si ACM ≤ 42kWh / m² util.
- consum anual de energie primara (caldura, ACM, electricitate) ≤ 120kWh / m² util.

Bineinteles, toata aparatura electrocasnica va avea clasa de eficienta energetica A sau A+, iar becurile folosite vor fi economice.

Cat costa casa pasiva?
O casa pasiva nu costa decat cu 5 – 15% mai mult decat o casa construita la standardele actuale. Aceasta investitie suplimentara se poate recupera in primii 10 -12 ani de viata ai cladirii, prin economia semnificativa de energie. Nivelul de confort, independenta fata de sursele traditionale de energie si costurile reduse pentru energia necesara cresc valoarea de piata a unei astfel de proprietati.
Pentru a incuraja beneficiarii sa investeasca in case pasive, unele banci acorda imprumuturi cu dobanda redusa, iar unele tari europene acorda subventii, atat pentru construirea de case noi, cat si pentru reabilitarea celor existente la standard pasiv.

Inovatia
Materialele si tehnologiile existente pe piata inlesnesc construirea unei case pasive, chiar daca avem la dispozitie un buget redus. Respectand principiile enumerate mai sus si, adaptand sau modificand detalii, putem folosi orice fel de structura pentru a construi cladiri confortabile si sustenabile – structura de beton armat, lemn, metal sau mixta, atata timp cat anvelopa exterioara este bine termoizolata.
O termoizolatie optimizata inseamna sa atingem valori U < 0.15 W/(m²K) pentru pereti exteriori, acoperis, partea inferioara a constructiei si lipsa puntilor termice (Ψ < 0.01 W/mK).
Pentru a verifica etanseitatea casei pasive, se face asa numitul „Blower Door test” inainte de finisarea casei, care consta in crearea de presiune pozitiva, apoi negativa de 50 Pa si masurarea totalului de scurgeri de aer, care trebuie sa fie n50 < 0.6 x volumul casei/ h. Toate fisurile detectate cu aceasta ocazie in anvelopa vor fi sigilate. Ferestrele folosite la acest standard de casa au tamplaria bine termoizolata si trei foi de geam, din care doua tratate cu strat low-e pentru a impiedica transferul de temperatura intre interior si exterior. Stratul low-e poate minimiza pierderile de caldura cu pana la 50%. De asemenea, se va folosi un gaz inert [krypton sau argon] intre foile de geam, pentru rezistenta sporita la transfer termic, in loc de aer. Fata de o tamplarie de fereastra obisnuita [U = 1.5... 2 W/(m²K)], tamplaria pentru ferestrele de acest tip reduce pana la jumatate pierderile de caldura, ajungand la un U = 0.8 W/(m²K). Pentru a putea beneficia de aportul solar cat mai bine, geamul va avea un coeficient de castig solar g > 50%.
Aerul proaspat poate fi introdus in casa prin tevi subterane care permit schimbul de caldura dintre aerul introdus si sol [care are o temperatura constanta aproape tot timpul anului]. Avantajul acestui mod de schimb de caldura este ca in anotimpul rece, aerul introdus in locuinta are deja peste 5°C desi afara sunt temperaturi negative, iar vara aerul nu trebuie racit excesiv, deoarece este introdus la o temperatura mult mai mica decat cea din exterior.

Incalzirea casei pasive
Casa pasiva foloseste in cea mai mare parte un aport de caldura pasiv pentru incalzirea pe timpul iernii/ racirea pe timpul verii. De aceea, are nevoie doar de un aport suplimentar redus, de maxim 15 kWh intr-un an de zile pentru fiecare metru patrat util, obiectiv ce poate fi atins cu usurinta prin incalzirea aerului introdus de sistemul de ventilatie. Acest lucru este posibil datorita orientarii judicioase fata de punctele cardinale, a unei izolatii termice foarte bune si a unui sistem de recuperare de caldura eficient. Astfel, caldura este pastrata in interior in mod controlat si cu un efort minim, fara a mai fi nevoie de un sistem activ de incalzire, care in plus este si costisitor.